Miniaturi cadou pentru pasionatii de calatorii

Frumosul îl cauți mereu, și nu numai în tot ce te înconjoară.

De foarte multe ori călătorești să-l cauți și în ce au realizat ceilalți. Călătorești aievea sau imaginar, vrei să rămâi încărcat de imagini-suvenir, martori ai căutărilor tale. Așa se creează colecția de frumos.

Pentru a-ți face colecția mai interesantă, echipa Giftology te ajută cu miniaturi ale multora din frumusețile pe care le poți colecționa în călătoriile tale, oricum ar fi aceste călătorii.

Sigur vei fi cucerit de colecția de miniaturi Fascinations Metal Earth, miniaturi ale monumentelor din diverse țări și orașe, pe care le poți construi singur, satisfacția fiind cu atât mai mare. Fiecare piesă este tăiată de un laser de mare precizie. Fiecare pachet include, evident, și instrucțiunile de asamblare. Nu va fi un mare efort, dar se cere multă răbdare și atenție, rezultatul find peste așteptări.

Pentru a asambla mai ușor miniaturile este bine să achiziționați și setul de unelte pentru miniaturi de metal. Acest set de unelte a fost creat special pentru a lucra seria miniaturilor metalice din colecția Fascinations Metal Earth.

Fără o ordine geografică sau de alt fel, echipa Giftology îți vine în ajutor cu câteva sugestii de miniaturi ale unor importante monumente, pentru colecția ta de călător.

1. Partenonul din Atena – templul dedicat zeiței Athena Parthenos, ridicat pe acropola Atenei, capodoperă a arhitecturii grecești antice. Partenonul a fost construit din inițiativa lui Pericle, între anii 447 î.Hr. și 432 î.Hr. Este opera lui Fidias, asistat de arhitecții Ictinos și Callicrate și de sculptorii Agoracritos și Alcamene.

Partenonul este un templu în stil doric, în care era păstrată statuia zeiței Atena, întregul edificiu fiind înconjurat de coloane. Construit din marmură de Pentelic, Partenonul era bogat decorat cu reliefuri realizate de Fidias și de colaboratorii săi. Frontonul de răsărit reprezenta nașterea Atenei, iar cel de apus disputa dintre Poseidon și Atena pentru stăpânirea Aticii. Metopele înfățișează lupta zeilor cu titanii, lupta dintre lapiți și centauri și luptele atenienilor cu amazoanele.

2. Turnul înclinat din Pisa – cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul de reper al orașului Pisa din Italia. Turnul a fost planificat ca o campanilă pentru Domul din Pisa. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, datorită proastei calități a solului, turnul începe să se încline în direcția sud-est.

Timp de o sută de ani, construcția a fost stopată. Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea înclinată. După aceea, construcția a trebuit să fie întreruptă din nou, până în 1372, când turnul-clopotniță a fost finalizat. Turnul a însemnat o probă de foc pentru inginerie în general, consolidări încercându-se peste veacuri. În decembrie 2001, turnul a fost declarat stabil și sigur pentru 300 de ani și a fost redeschis accesului publicului.

3. Podul Turnului Londrei sau Tower Bridge – celebrul pod peste Tamisa, situat în Londra. Podul a fost construit între anii 1888 – 1894 și leagă partea de sud cu nordul orașului. Lungimea totală a podului este de 244 m, înălțimea pilierilor atinge 65 m. Tower Bridge a fost proiectat în stilul neogotic de Horace Jones.

Tower Bridge este, în același timp, un pod mobil și un pod suspendat. Podul are două turnuri care sunt legate între ele la nivelul superior prin pasarele. Traveea centrală, de 61 m, este divizată în două părți care pot fi ridicate la un unghi de 83 de grade pentru a permite circulația pe râu. Fiecare parte, cântărind peste 1000 de tone, este contrabalansată pentru a minimiza forța și a permite ridicarea în 5 minute. Pivoții pentru basculare și mașinile necesare deschiderii podului sunt adăpostite la baza fiecărui turn.

4. London Eye sau Roata mileniului din Londra – roata gigantică aflată în Grădinile Jubilee de pe malul sudic al Tamisei, a fost construită ca parte a celebrării noului mileniu. Întreaga structură este de 135 de metri înălțime, iar roata are un diametru de 120 de metri. Este susținută de un cadru în formă de A, pe o singură parte.

Este vizibilă de la 40 de kilometri depărtare, iar în cele 32 de capsule pot încăpea până la 800 de persoane în același timp. O rotație completă durează 30 de minute, oferind o imagine magnifică asupra Londrei, fiind cea mai populară distracție care nu este gratuită din regat.

5. Turnul Big Ben – porecla marelui clopot al ceasului din turnul de nord al Palatului Westminster din Londra. Acest nume a fost utilizat atât în cazul clopotului, cât și al ceasului și chiar al turnului cu ceas.

Turnul actual a fost înălțat ca parte din proiectul lui Charles Barry, de construcție a unui nou palat al parlamentului, după ce vechiul Palat Westminster a fost distrus de incendiu, în noaptea de 16 octombrie 1834.

Noul Parlament a fost construit în stil neogotic. Deși Barry era arhitect-șef al Palatului, el a apelat la Augustus Pugin pentru a proiecta turnul cu ceas. Big Ben este cel mai mare ceas cu clopot și patru fețe, și al treilea turn cu ceas ca înălțime din lume. Turnul are 96,3 m înălțime. Ceasul a fost pus în funcțiune în ziua de 31 mai 1859.

6. Turnul Eiffel – cel mai răspândit simbolul al Franței la nivel mondial, este o construcție pe schelet de oțel din Paris ce măsoară 324 de metri înălțime. A fost conceput de către Émile Nouguier, Maurice Koechlin și Stephen Sauvestre, angajați la Eiffel și Co. Gustave Eiffel, inițial reticent cu privire la proiect, a devenit ulterior un mare susținător al său și a cumpărat brevetul, acum turnul purtându-i numele. Structura a fost construită între anii 1887-1889, când 300 de muncitori au unit 18.038 de piese de oțel, folosind două milioane și jumătate de nituri, fiind cea mai înaltă structură din lume până în 1930, când avea să se termine construcția Chrysler Building din New York.

Turnul Eiffel urma să servească drept arc de intrare la Expoziția Universală din 1889, un târg mondial ce sărbătorea centenarul Revoluției franceze. La început, Eiffel a primit permisiunea de a lăsa monumentul în viață timp de 20 de ani dar, ținând cont că oferea o serie de beneficii în domeniul comunicațiilor, s-a renunțat la demontarea sa.

7. Arcul de Triumf – monument situat în Paris, în Place de l’Étoile, la extremitatea vestică a bulevardului Champs-Élysées, pe o esplanadă circulară, cu un diametru de 120 m, la intersecția a douăzeci de bulevarde. Monumentul este inspirat de arhitectura romană, cu formă tetrapil și este de dimensiuni excepționale, cu 50 m înălțime, 45 m lățime și 22 m adâncime.

Monumentul își are originea într-un discurs al lui Napoleon Bonaparte după bătălia de la Austerlitz, din 1805: „Vă veți întoarce acasă sub arcuri de triumf.” Un decret adoptat în 1806 a lansat lucrările. Piatra de temelie s-a pus pe 18 august 1806, ziua de naștere a lui Napoleon. Lucrările s-au suspendat după căderea Primului Imperiu în 1815, apoi s-au reluat sub conducerea lui Jean-Nicolas Huyot în 1826, în timpul domniei lui Ludovic al XVIII-lea. Ludovic-Filip și prim-ministrul său Adolphe Thiers, au ales programul iconografic al altoreliefurilor și sculptorii. Construirea s-a terminat în 1836, sub îndrumarea arhitectului Guillaume-Abel Blouet.

8. Catedrala Notre Dame din Paris – nu este cea mai mare catedrală din lume, dar cu siguranță este cea mai faimoasă. Capodopera este localizată în Île de la Cité, o mică insulă pe Sena, în inima Parisului. S-a început construcția în 1163. Catedrala trebuia construită în noul stil gotic, dorindu-se să reflecte statutul Parisului, de capitală a regatului francez. A fost prima catedrală construită la o scară uriașă, devenind astfel prototipul pentru catedralele ce s-au construit ulterior în Franța sau prin Europa.

Catedrala Notre Dame a fost finalizată abia în anul 1345, construcția sa fiind una anevoioasă. Rezultatul este o clădire copleșitoare, având 128 de metri lungime și turnuri de 69 de metri înălțime. Notre-Dame este considerată cea mai întunecată catedrală, dintre marile catedrale gotice, dar nu degeaba. Lumina care se filtrează prin rozetele colorate conferă sentimente mistice, în penumbra severă.

9. Poarta Brandenburg – cel mai important simbol al orașului și concomitent simbol de stat, de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei și a lumii din secolul XX.

A fost construită la comanda lui Wilhelm al II-lea, ca un simbol al împăcării, în perioada 1788-1791.

Autorul proiectului a fost arhitectul Karl Gotthard von Longhans, care a utilizat elemente ale arhitecturii clasice. Consfinţind renumele Berlinului, de Atena de pe râul Spree, poarta a fost realizată după Propylaea, calea de acces la Acropolis.

Este compusă din 12 coloane dorice, care susţin quadriga condusă de zeiţa romană Victoria, sculptura lui Johann Gottfried Schadow. După bătălia de la Jena-Auerstedt, Napoleon, învingător al Prusiei, a demontat quadriga şi a dus-o la Paris. Statuia a fost redată Berlinului în 1914 de generalul Ernst von Pfuel, iar creanga de măslin din mâna zeiţei, a fost înlocuită cu o cruce a biruinţei.

10. Catedrala Sf. Vasile – situată în Piața Roșie din Moscova. Catedrala reprezintă un lăcaș de cult ortodox, iar monumentul este un simbol al orașului și al arhitecturii ruse tradiționale. Biserica adăpostește mormântul Fericitului Vasile, sec. al XV-lea, care este patronul catedralei.

Catedrala este cunoscută pentru cupolele sale caracteristice sub forma bulbilor de ceapă. Istoria catedralei începe prin anul 1552 când a fost construită Biserica Sfânta Treime, în semn de recunoștință pentru victoria armatei ruse împotriva tătarilor din hanatul Kazan. Catedrala, fiind construită între 1555-1561, în timpul lui Ivan cel Groaznic, constă în nouă capele ridicate pe o singură fundație.

Inițial, țarul și arhitectul au avut în gând ridicarea unui grup de paraclise, închinate fiecărui sfânt, de ziua căruia țarul repurtase un asalt victorios, dar construcția ulterioară, în anul 1588, a unui turn central înalt de 60 de metri, deasupra mormântului Sfantului Vasile, a unificat aceste spații. Pe lângă atracția estetică, planul bisericii are un adânc simbolism religios. Opt capele sunt dispuse în punctele cardinale, formându-se astfel o stea în opt colțuri, iar cea de-a noua se află chiar în centru.